Desenează-mi o lumină…


sa403196.jpg

ma tot gandesc cum sa acopar crapaturile (cateodata atat de vizibile!) ale sufletului meu. l-am intrebat si pe el (ca doar e major, trebuie sa hotarasca si singur), dar nu mi-a raspuns. imi amintesc clar – nu am primit instructiuni de folosire cand l-am imbracat prima data!

of, cateodata mi-e mila de el, dar il privesc cu nepasare…a ajuns sa fie o carpeala de suflet, un suflet peticit ca un ciorap mult purtat. ros de atata alergat…ros si de atata timp. ros de molii frumos colorate.

poate ca numai aerul rece ce ar patrunde intr-o dimineata de vara in care m-as trezi langa tine. tu ai dormi, iar eu te-as privi pana ai simti mangaierile privirii mele…

poate ca numai lumina ce s-ar opri pe trupurile noastre imbratisate, devenite unul…

da…acum stiu ca numai lumina si aerul pot ascunde, pot vindeca fisurile astea atat de amare

Anunțuri

0 Responses to “Desenează-mi o lumină…”



  1. Lasă un comentariu

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s




Ce bine ne-am înţelege dacă n-ar fi cuvintele. Ar trebui să vorbim de-a curmezişul.

(Eugen Ionescu)

Un gând de ieri, de azi

O carte, odata scrisa,/ Nu produce imunitate la scris./ Te vei imbolnavi de microbul/ Cartii urmatoare./ Si tot asa.../ Ca o vesnica stare de gripa,/ Cu un milion de radacini/ De microbi/ (Marin Sorescu)

Contact

trestie_trestie [at] yahoo [dot] com

Abonare RSS

Subscribe to RSS Feed

%d blogeri au apreciat asta: