o dupa-amiaza de februarie…si o duminica


1422.jpg 

Dupa-amiezele de februarie au ceva trist in ele. Si nu de la bun inceput. Incet, aproape insesizabil, se strecoara in sufletul tau, o data cu lumina lor, o tristete aproape placuta. Fara prea multa convingere, ca si lumina care se zbate intre a fi si a nu fi mai puternica, dar laolalta cu ea. O dupa-amiaza de februarie are in ea o tristete lenta, pe jumatate adormita, pe jumatate vie. E tristetea aceea care vine atunci cand somnul nici nu te-a cuprins bine si e gata sa piara. Si fara sa se desparta de ea este lumina unei dupa-amieze de februarie. Nici sclipitoare, nici mata, ea se insinueaza in tine. La inceput o primesti aproape fara sa o bagi in seama, aproape neglijent cu ea, pentru ca apoi s-o simti ca pe niste fluturi in stomac. Nici n-apuci sa te obisnuiesti bine cu senzatia, cu golul din tine, ca a si plecat. Si atunci ramai doar cu tristetea unei dupa-amieze de februarie. Atat de frumoasa, atat de adanca si, mai ales, atat de viitoare, incat iti vine sa opresti timpul si sa cobori…

*

E o duminica rece. Cu vant uscat si sterp. La fel de bine ar putea sa nu fie. Nu i-ar simti nimeni lipsa. E o duminica la fel ca toate duminicile. Nu poate fi frumoasa, orice s-ar intampla, pentru ca e lucratoare. Ce cuvant, Dumnezeule: lucrator, lucratoare, nelucrator, nelucratoare! Infiorator. E o zi de munca, e o zi in care mergi la redactie. O zi in care nu se intampla nimic. E o zi cu un metabolism special. Si razboaielor le e tarsa sa inceapa duminica. Si chiar daca ar incepe duminica, nimeni nu le-ar baga in seama, nimeni nu le-ar lua in serios. Toata lumea ar crede ca e o farsa. Duminica nu poate sa inceapa nimic. Si nici nu se poate termina. E o zi de tranzitie intre inceputuri si sfarsituri. E o granita dintre stari si intamplari, e o zi in plus, e o zi in minus, e o zi care la fel de bine ar putea sa nu fie. E duminica tuturor si duminica nimanui.

La fereastra mea sta cu pieptul infoiat in bataia vantului rece un porumbel rosu. E duminica.

(„poetul” Marius Tuca)

Anunțuri

0 Responses to “o dupa-amiaza de februarie…si o duminica”



  1. Lasă un comentariu

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s




Ce bine ne-am înţelege dacă n-ar fi cuvintele. Ar trebui să vorbim de-a curmezişul.

(Eugen Ionescu)

Un gând de ieri, de azi

O carte, odata scrisa,/ Nu produce imunitate la scris./ Te vei imbolnavi de microbul/ Cartii urmatoare./ Si tot asa.../ Ca o vesnica stare de gripa,/ Cu un milion de radacini/ De microbi/ (Marin Sorescu)

Contact

trestie_trestie [at] yahoo [dot] com

Abonare RSS

Subscribe to RSS Feed

%d blogeri au apreciat asta: