să învăţăm să ne ştergem ochelarii cu cer


3aaa.jpg

azi priveam printr-o fereastra inalta un avion ce se luase la intrecere cu un nor. Un fel de concurs intre lumea artificiala si lumea reala (!). Stiam dinainte. Invingator va fi intodeauna norul. Prin greutatea lui pufoasa, lentoarea cu care isi misca aburul sau graba cu care alearga uneori pe cer sa prinda alti nori (din urma?…care urma?). De ce va castiga? Pentru ca norul e liber, nesupus niciunei legi, el doar se lasa purtat de…vant. Nu incearca sa se impotriveasca naturii – doar face parte din ea! Nu il asteapta niciun aeroport, nu oboseste, nu se odihneste, nu are motor, nu are pilot si nicidecum un stapan. Are un Creator…

Anunțuri

0 Responses to “să învăţăm să ne ştergem ochelarii cu cer”



  1. Lasă un comentariu

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s




Ce bine ne-am înţelege dacă n-ar fi cuvintele. Ar trebui să vorbim de-a curmezişul.

(Eugen Ionescu)

Un gând de ieri, de azi

O carte, odata scrisa,/ Nu produce imunitate la scris./ Te vei imbolnavi de microbul/ Cartii urmatoare./ Si tot asa.../ Ca o vesnica stare de gripa,/ Cu un milion de radacini/ De microbi/ (Marin Sorescu)

Contact

trestie_trestie [at] yahoo [dot] com

Abonare RSS

Subscribe to RSS Feed

%d blogeri au apreciat asta: