ochiul


    În nopţile fără lună, pleoapa cerului e închisă şi simţi cum te-nconjoară o sufocare astrală. Ca să-ţi chiverniseşti aerul, respiri încet prin porii luminoşi care înţeapă pielea neagră şi groasă ce-o priveşti întinzându-se lasciv, fără riduri, deasupra-ţi.

    Nopţile cu lună plină alungă somnul fiindcă te ştii privit, ca atunci când stai liniştit pe scaunul din autobuz şi simţi deodată cum ţi se înfige o privire între ultimele două vertebre cervicale. Luna rotundă şi mare e pupila dilatată a ochiului ce priveşte mirat somnul gâzelor obosite de prea mult zbor omenesc.

    Cerul devine chipul unui pirat ce şi-a pierdut ochiul stâng în bătălia cu lumina, iar stelele nu sunt decât nişte cicatrice vechi de când lumea. Uneori ochiul mirat se întristează şi-i poţi zări lacrimile adunându-se grămadă, înceţoşându-i vederea, pregătindu-se de o revărsare ca un potop biblic. Începe ploaia…

    Ochiul ăsta mi-e prea aproape. Simt cum clipeşte lângă mine; pretutindeni aud bătaia pleoapei uriaşe, grele, ca nişte aripi de fluture mare prins de o pisică ce n-are niciodată somn. Mă ridic pe vârfuri şi smulg o geană albăstruie şi cârlionţată. Zâmbesc, scot limba ca un copil răsfăţat, iau geana şi-mi prind părul ciufulit de nelinişti verzui, alge putrezite printre stânci…

20060613004647_luna_enredada1.jpg

Anunțuri

0 Responses to “ochiul”



  1. Lasă un comentariu

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s




Ce bine ne-am înţelege dacă n-ar fi cuvintele. Ar trebui să vorbim de-a curmezişul.

(Eugen Ionescu)

Un gând de ieri, de azi

O carte, odata scrisa,/ Nu produce imunitate la scris./ Te vei imbolnavi de microbul/ Cartii urmatoare./ Si tot asa.../ Ca o vesnica stare de gripa,/ Cu un milion de radacini/ De microbi/ (Marin Sorescu)

Contact

trestie_trestie [at] yahoo [dot] com

Abonare RSS

Subscribe to RSS Feed

%d blogeri au apreciat asta: