Keith Jarret vă (în)cântă cu acest pian, dar eu vă spun doar atât:
mergeţi azi în parc. e duminică şi e toamnă.
Ce bine ne-am înţelege dacă n-ar fi cuvintele. Ar trebui să vorbim de-a curmezişul.
(Eugen Ionescu)
Un gând de ieri, de azi
O carte, odata scrisa,/
Nu produce imunitate la scris./
Te vei imbolnavi de microbul/
Cartii urmatoare./
Si tot asa.../
Ca o vesnica stare de gripa,/
Cu un milion de radacini/
De microbi/
(Marin Sorescu)
Ce zici tu şi ce zic eu
- rating of dedicated servers la Wislawa Szymborska nu ştie ce-i poezia. Oare?
- Coaching Program la Wislawa Szymborska nu ştie ce-i poezia. Oare?
- frozen marshmallows la Wislawa Szymborska nu ştie ce-i poezia. Oare?
- artego capelli la Wislawa Szymborska nu ştie ce-i poezia. Oare?
- asian lesbians movies la Wislawa Szymborska nu ştie ce-i poezia. Oare?
- Suggested Resource site la Wislawa Szymborska nu ştie ce-i poezia. Oare?
- click through the next webpage la Wislawa Szymborska nu ştie ce-i poezia. Oare?
- best workout dvds la Wislawa Szymborska nu ştie ce-i poezia. Oare?
- birkin bag amazon la Wislawa Szymborska nu ştie ce-i poezia. Oare?
- click through the next website page la Wislawa Szymborska nu ştie ce-i poezia. Oare?
Cuiburi
- anunţuri (2)
- artă (2)
- ce mai fac (15)
- cele ce mai văd (13)
- de prin gurile lumii (3)
- dece-uri şi d-aia (19)
- depozitul (54)
- ghemul (1)
- imagini mişcătoare (15)
- impresii/fragmente literare (55)
- literaturaaiurea (10)
- lumini în necunosut (9)
- lupa mea zilnică (7)
- minulesciene (2)
- muzica de duminică (categorie programată) (12)
- norişori (14)
- rumegături (1)
- salcâmul lui Johannes (4)
- scurtele (1)
- soresciene (1)
- sunete (12)
- trei degete (3)
- un punct ca oricare altul (1)
- unghiile de ciocolată (67)
Blogarithm
Fotografie
Gândurile altora
Sait-uri de vizitat
Arhive
Contact
trestie_trestie [at] yahoo [dot] com
Abonare RSS
aleea cu gânduri (fostă şosea) 
Ma bucur ca ai schimbat headerul, nu-mi placea lacusta aia. :)
era un cosas… :))
Lacusta zambea, sau asa o vedeam eu.. Trestie, cuiul asta are aripi. Te-as scoate eu in parc astazi, daca n-as avea deja o intalnire entuziasmanta in program. Poate imi faci onoarea candva asta toamna :).
Verbiaj, sau „berbiaj”, cum te-am etichetat fara sa vreau intr-o zi… esti un lord.
Cosasul, ma rog..in inima mea tot o lacusta zambitoare ramane! Nu-mi fura asta…
Yann, ce facem acuma, negociem headerul fetei? :)
nu cred ca se mai poate negocia… e batut in cui(e) :)
berbiaj? :)) of, tastatura asta!
Berbiaj, dau o bere man! Sau ce bei tu – si negociem headerul fetei.. sau fata.. Trestie, sa te tii :))
voi dati beri pe-al meu blog? nu se accepta! a trecut vara. e vremea mustului :) cu nuci
Yoane, dai un must si iti las lacusta.
Verbiaj, Domnule, nu zic nu. Dau un must, dai lacusta (desi era haioasa rau.. asa mi-o imaginez pe Trestia zambind :)… ) si ii furam cuiul fetei !
Nu mai gasesc lacusta, a fugit. Chestia e ca am apucat deja sa beau mustu…
Trestie draga, pardon.. da’ daca domnul vrea totusi sa-ti furam cuiul si sa dam cep altui butoi de must, nu l-as putea refuza.
Mie imi placea lacusta aia. Era draguta. :-)
Cosasul, domnule, cosasul! Nu-mi strica shustele cu musturi, gagici furate si alte asemenea!.. Tresite, tu, stapana lacustei, lamureste-ma: zambea ori ba?!
Yann, las-o mai moale cu „gagicile furate”!
e asa frumoasa melodia..si domnii acestia s-au apucat sa negocieze lacuste si cuie!
Si „gagici furate”. :-)
Melodia e superba.. trestia stie ca ii multumesc :)
domne, cosasul (de gen masculin) zambea clar. asta pentru ca eu l-am ajutat sa-si scoata un fir de iarba ramas printre dintisorii lui (verzi si ei), iar el drept rasplata m-a lasat sa-i fac poza. si un cosas nu sta niciodata serios cand i se face poza… ;)
s-a furat mireasa…? pardon, gagica?
totusi, sper ca o sa va „maritati” azi cu un parc. eu am frunze de toamna chiar langa mine. si soare.
va imbratisez cu vant si fug sa caut o castana…
O femeie ca o castana dulce si moale. Cruda, nefiarta la foc marunt, e impersonala, astringenta si-ti vine sa crezi prejudecata despre insipiditatea castanelor, atat de tantose cat is neimblanzite. Odata trecuta prin foc devine catifelata si se transforma in tentatie. Carnea i se inmoaie, incepe sa emane din frumosu-i castaniu culori amarui, si dupa ce ii rupi haina cu o muscatura cu pocnet usor, ii atingi carnea pufoasa, alburie, ce lasa amintiri pe limba si dupa ce gustul s-a stins.
Doamnelor, infloriti Toamna asta, spre savurarea Domnilor care stiu sa va vada.
Drept la replica ante-factum: n-am degustat din castana-trestie si nici nu ma voi deda, sper sa nu se-nteleaga asa.
Trestiei, pentur o zi de toamna cu soare si zambete, si lumina, multa lumina alba… Alberto Iglesias, amintindu-ne ca toate nereusitele noastre sunt, de fapt, esecuri in dragoste…